Epoca medievală este ilustrată cu bunuri provenind de pe şantierele arheologice şi din descoperiri întâmplătoare, achiziţii sau donaţii făcute muzeului de diferite persoane sau instituţii. 
Relaţiile sociale sunt ilustrate cu ajutorul documentelor, acte oficiale emise de cancelariile domneşti sau private, scrise pe pergament sau pe hârtie. Dintre documentele originale de o deosebită importanţă sunt cele cinci acte emise de cancelaria domnească în vremea lui Alexandru Mircea (1574), Mihnea Turcitul (1581), Alexandru Iliaş (1617), Alexandru Coconul (1627) şi Matei Basarab (1633), referitoare la proprietăţi din judeţul Buzău.
Până în deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea, toate iniţiativele culturale au pornit de la episcopie şi au fost puse în practică de oameni ai bisericii.
S-au copiat şi s-au ilustrat manuscrise religioase, cel mai cunoscut miniaturist fiind episcopul Luca (1583-1603), s-au zugrăvit icoane, s-au tradus şi s-au tipărit cărţi de slujbă şi de învăţătură pentru preoţi.
Un deosebit interes prezintă obiectele de cult din argint: ceşcuţele de „căldură” pentru săvârşirea cuminecăturii, anaforniţa (vasul pentru oferirea anafurii), din 1820, cădelniţa decorată cu vulturi bicefali, ferecătura unei Evanghelii (Bucureşti, 1693), lucrată de meşterul argintar Thomas Lang din Sibiu, dăruită de Andriana Cantacuzino mănăstirii Banu din Buzău în 1716. Impresionante sunt şi cărămizile funerare, datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, descoperite în mormintele unor călugări de la mănăstirea Cârnu, pe care sunt inscripţionate numele celor înmormântaţi.
Activitatea tipografiei de la Episcopia Buzăului, înfiinţată în anul 1691 de Constantin Brâncoveanu, prin intermediul episcopului Buzăului Mitrofan, mare cărturar şi maestru tipograf, este ilustrată prin cărţile tipărite aici până la încetarea activităţii în anul 1871.
Trecutul şcolilor din Buzău este reînviat cu ajutorul manualelor manuscrise, ce au aparţinut lui Dimitrie Bocănescu, elev al Seminarului Teologic între anii 1843-1846. În acea vreme, erau puţine manuale tipărite astfel încât elevii învăţau după cărţi scrise de mână, cu slove chirilice.
În cadrul expoziţiei Buzăul în istorie, epoca modernă este ilustrată prin documente originale, costume de epocă (originale sau butaforie), unelte, arme albe şi de foc, brevete, medalii şi plachete, monede şi bancnote, fotografii de epocă etc., privind revoluţiile de la 1821 şi 1848, Unirea din 1859 şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Războiul de Independenţă şi Războiul de Reîntregire Naţională.
Pentru 1821 şi 1848, alături de documente care fac referiri la evenimente pe plan local, sunt expuse arme albe şi de foc – pumnale căzăceşti, pistoale cu cremene, carabine tromblon, pistoale cu două ţevi, puşti de infanterie, săbii de cavalerie ş.a..
Momentul Unirii din 1859, la care fac referiri o serie de documente, este ilustrat şi prin câteva obiecte cu valoare memorială care au aparţinut domnitorului Al. Ioan Cuza – un potir din cristal, un platou din faianţă, o lupă şi o casetă cu intarsii de fildeş care a fost folosită de Mihail Kogălniceanu.
În expunere mai sunt documente originale – memorii, circulare semnate de M. Kogălniceanu, titluri de proprietate, referitoare la reforma agrară din 1864, câteva plicuri prefilatelice, uniforme de roşior (cavalerist) şi dorobanţ, care reflectă participarea buzoienilor şi râmnicenilor la războiul pentru cucerirea independenţei. Unul din documente consemnează faptul că buzoienii au fost primii care au luat iniţiativa subscrierii de bani pentru cumpărarea de arme moderne pentru înzestrarea armatei române.
Participarea buzoienilor şi râmnicenilor la Războiul de Reîntregire Naţională (1916-1918) este ilustrată de o serie de fotografii, arme albe şi de foc, medalii şi decoraţii, brevete, uniforme.
Viaţa politică locală este relevată prin documente privind înfiinţarea şi activitatea unor partide politice, fotografii ale unor politicieni, liste de alegători etc., între acestea un loc aparte ocupând cele privind activitatea politică a lui Alexandru Marghiloman, fost ministru şi prim ministru (martie-octombrie 1918), a lui Emil Teodoru, fost primar, prefect, deputat şi senator de Buzău.